Ce pot spune despre generatia mea? E una destul de dificila. Inca incerc sa imi dau seama pe ce drumuri o sa o apucam, ce se va intampla cu noi in viitor si alte chestii de genul asta. Generatia mea… nu a trecut prin multe intamplari speciale fata de generatia parintiilor care au totusi ceva memorabil de povestit copiilor lor. (ex: perioada comunismului care a fost destul de dura si dictatura familiei Ceausescu.)
Ma intreb uneori noi ce vom povesti copiilor nostrii? Se vor mai schimba oare conceptiile oamenilor atat de mult cum s-au schimbat de la o generatie la alta? Vom mai apuca oare si noi o varsta memorabila? Vom apuca oare sa ne traim viata pana la capat?
Imbracaminte, muzica, filme, tehnologie, mentalitate, conceptii, principii, stil de viata, legi..intr-un cuvant TOT. Totul s-a schimbat. Nu imi pot da cu parerea ce a fost inaintea mea, dar pot spune ce a este in timpul meu.
De ce totul se pierde in timp? De ce isi pierde valoarea in timp un lucru/obiect bun? Am uitat sa apreciem ce aveam inainte, iar azi nu mai suntem multumiti cu ce avem.
Batranii sunt de-a dreptul oripilati de generatia noastra si sunt speriati intrebandu-se uneori daca suntem dusi cu capul. Ii inteleg.. nu ii condamn deloc. Avem uneori calitatea de a exagera, poate mult prea mult…facand lucrurile normale pentru noi sa para anormale pentru ceilalti. Pentru ei este destul de greu sa se adapteze, si in plus nu ai cum sa integrezi o generatie in alta.
Fiecare are sau a avut timpul ei.
Fiecare are sau a avut timpul ei.
In timpurile in care suntem acum vocabularul nostru este foarte bogat, mai ales in cuvinte urate, injurii si insulte. Acum auzi la orice colt injuraturi, inainte toti vorbeau mai “cu perdea” sa zic asa, si nu se auzeau de peste tot cuvinte urate.
Stiu asta pentru ca atunci cand eu eram inca un copil mic, ce repeta cuvintele auzite de peste tot, rare au fost cazurile in care am rostit un cuvant urat auzit la persoane straine. Acum, un copil de clasa I stie mai multe lucruri decat noi si te poate invata chiar injuraturi noi pe care nu se sfieste sa le foloseasca.
Nu pot zice ca a trecut asa de mult timp, dar cand eram eu in scoala primara, cuvintele “prost”, “idiot”, “tampit” etc erau considerate adevarate “barbaritati” daca le foloseai, iar ca o consecinta a rostirii cuvintelor urate erai pedepsit, certat sau ti se aplicau alte metode mai putin placute. Nici nu mai pomenesc de alte cuvinte mai obscene, sau alte experiente de care inca nu aveam habar. Acum totul e “fara perdea”.
Ca traim mai prost ca generatia anterioara nu e o noutate, si aici ma refer la modul si stilul de viata, in special la ce alimente consumam si cat de mult ne stresam. Iar ca din generatie in generatie o sa traim din ce in ce mai putin…iar nu e o noutate.
Omul a dus dintotdeauna grija zilei de maine.
Inainte oamenii se multumeau cu putinul care il aveau. Acum suntem nemultumiti de ce avem si cerem mai mult. Sau sunt cazuri in care nu ai deloc si tanjesti dupa vremurile trecute.
Romania oare a avansat? Sau a decazut? Daca ar fi sa ma gandesc la starea tarii noastre ar fi cale lunga de strabatut si analizat. Plus ca ma simt oarecum nepotrivita sa ma bag in subiecte de genul asta. Nu e domeniul meu…
Nu vreau sa zic ca era bine inainte, dar nu pot spune asta nici acum. Pentru ca as fi o cinica. Dar am fost niste curioasi si tot timpul ne-a placut schimbarea. Dar s-a gandit oare cineva daca ne indreptam spre drumul cel bun? Daca suntem capabili sa atingem unele stadii? Iar daca nu suntem capabili sa facem cumva sa devenim capabili?
Care generatie este cea cu adevart DE AUR? Care va avea sau a avut cele mai multe/mari reusite?
Ar trebui sa fiu constienta ca nimic nu se va schimba prea curand.
Imi lipsesc multe lucruri de cand eram mica, care azi din pacate nu prea mai sunt. De exemplu guma de mestecat Turbo, Bonibon-ul, mentosanele, nuga la cornet, guma de mestecat in forma de tigara, dropsurile, bombonelele acelea care le puneai pe limba si in contact cu saliva iti pocneau in gura, pufuletii aia din malai care erau mai crocanti de zici ca erau scosi pe piata de 5 ani si tinuti in soare cu lunile, caramelele Yoyo si Cipi, serbetul, eugeniile si biscuitii in care iti spargeai dintii, si multe alte chestii care s-au pierdut cu trecerea timpului. A.. si vestitul suc CICO. :))
Incotro ne indreptam? Ce se va intampla cu noi?
Ne ridicam sau o sa mergem pe calea gresita pana la nesfarsit?
[I'm addicted and I just can't get enough.... My mind's dirty and it don't need cleanin.]
The Black Eyed Peas - Just Can't Get Enough
:*
acum suferim de sindromul Tourette colectiv...nimic nu are haz fara o injuratura, stiu din proprie "experienta"...
RăspundețiȘtergeresi incotro ne indreptam?...nu stie nimeni...dar trebuie sa mergem tot mai departe, altfel nu vom afla inspre ce ne indreptam...sper doar sa stim cand sa ne oprim.
frumos blog, frumoasa postare...o sa mai arunc un ochi pe aici cand si cand.
Ai dreptate Allyna. Are dreptate si dddcster. Dar totul e'n intr'o continua schimbare ... si ce e mai rau poate va fi de acum in colo ...
RăspundețiȘtergereNIce blog. :)
Da.. asa e dddecster. Uneori daca nu injuri esti "uncool" ca sa zic asa. Si mai e si partea cand te lasa nervii si injuraturile curg lant. Multumesc pentru vizita si apreciere. :)
RăspundețiȘtergereMultumesc ca imi dai dreptate Boogie Bubble. Insa.. sa speram ca nu va fi nimic rau, si ca schimbarile care se vor produce vor fi bune.. dar totul depinde numai si numai de noi.
adauga-ma te rog pe mess:
RăspundețiȘtergerebara.alexandru@ymail.com (scrie-l pe tot)
iti foarte multumesc