Textele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Acestea sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere.

luni, 30 aprilie 2012

Trecem peste


M-am agatat de zambetul tau si am primit si eu unul. M-am agatat de fericirea ta si am primit si eu din ea.
M-am agatat de inima ta si am primit si eu una. M-am agatat de viata ta, facand-o mai frumoasa pe a mea.

  


Blackmill - The Drift


 Stiu ca e greu sa imi amitesc ce am fost noi odinioara. Eu am fost o carte intredeschisa care doar isi aerisea paginile, iar cand cadea in mainile cuiva se lasa citita, dar rareori inteleasa. Tu ai fost doar dulcele cosmar ce m-a trezit la realitate.
 Un cosmar trezit in mine si continuat la tine. Cand iti alegi persoana gresita de care sa iti bati joc nu poti scapa asa usor. Roata se intoarce iar dezamagirile pot fii duble, mai ales cand tot continui sa ranesti si sa nu iti schimbi tactica.





  Nu m-ai secat inca de sentimente. Nu poti sa ma seci de ceva ce nutreste natural in mine. Tu incerci sa furi, eu insa dau fara sa mi se ceara. Am mai zis, si inca o zic, acum pot sa traiesc si fara tine. Ce trebuia sa iti ofer s-a terminat. Ce mi-ai oferit tu mie a fost uitat.
 Am fost prea mult timp pierduta in tine. Am sa uit ca ploaia erau lacrimile tale ce ma chemau inapoi. Am sa uit ca razele de soare ce ma incalzeau erau bratele tale ce ma cuprindeau. Am sa uit ca vantul era atingerea ta ce ma magaia usor. Am sa uit ca stelele erau ochii tai ce ma vegheau in miez de noapte. Am sa uit ca de fiecare data cand plangeam imi adunai lacrimile si imi spuneai ca ma iubesti. 



  Asa cum tu nu mi-ai fost predestinat, nici eu nu ti-am fost predestinata. Hai doar sa il consideram un joc ce ne-a intarit caracterul si ne-a antrenat atitudinea. Eu sunt impacata cu mine, la fel cum cred ca si tu esti. Hai sa lasam persoana urmatoare sa fie fericita cu noi si sa nu sufere din cauza trecutului nostru.
 Hai sa trecem peste imaturitate si sa lasam grijile deoparte. 
 Viata ta nu se opreste la mine, asa cum nici a mea nu se opreste la tine.



  Si ma trezesc in fiecare dimineata cu soarele in fata mea. Si zic ca este o noua zi ce imi deschide calea catre viitor. Un viitor cu multe incercari, fie ele bune sau rele ce imi construiesc viata ce se scurge o data cu fiecare bataie a ceasului. Un viitor ce mi-l construiesc singura, evitand greselile din trecut, dar bazandu-ma pe prezentul ce imi ofera posibilitatea sa ma desfasor, numarand clipele ce imi alcatuiesc viata. 


  In incheiere, ma adresez direct cititorilor lasand fantezia si creatie deoparte, adica ma adresez voua, tie in special care imi citesti aceste randuri colorate de pe fundalul  mohorât. Nu mai am timpul necesar sa scriu frecvent pe blog, limitandu-ma doar la o singura postare, si aia chinuita, la sfarsitul lunii. Dar cu ocazia asta, vreau sa iti urez tie, un inceput de mai cat mai calduros (dar nu prea, ca si asa caldura isi cam face de pe acum de cap) si plin de motive care sa te faca sa zambesti cu inima.


  Aminteste-ti sa pretuiesti fiecare zi pe care o ai, incercand sa vezi mereu partea plina a paharului. Straduieste-te sa faci alegerile corecte care iti aduc bucurie deplina, lupta pentru ceea ce iubesti si iti doresti si ai grija de tot ceea ce tine de tine. Bucura-te de ceea ce ai acum si mai ales de faptul ca existi si ti s-a oferit posibilitatea de a te afirma in lumea asta. 


  Citeste-mi ultimul rand cu zambetul pe buze, gandindu-te ca maine e o noua zi ce iti va aduce noi momente pe care le vei colectiona si iti vei aminti de ele in viitor, asa ca ultimele mele cuvinte iti vor ura toate cele bune, dorindu-mi sa ma citesti in continuare. :)

sâmbătă, 31 martie 2012

Si atat, nimic mai mult.


Michelle feat. Randy - Only you




  Nu mai tine de mine. Nu mai tine nici de tine. Tine doar de timp, caci el este mereu supraveghetorul nostru ce ne arunca ici colo, amintind mereu ca el nu bate de doua ori la aceeasi usa si nu se intoarce orice s-ar intampla.
  Mi s-a spus sa am grija la tot. La absolut toate capitolele vietii. Sa nu neglijez niciun aspect si sa nu inchid ochii atunci cand trebuie sa ii tin deschisi. Sa nu ratez nicio sansa si sa tin capul sus indiferent de situatie.


 
  Imi amintesc cand ai plecat prima data din viata mea. Credeam ca e definitiv, dar te-ai reintors de nenumarate ori, iar eu nici pana in clipa de fata nu am reusit sa inchid cu cheia usa pe care reusesti sa patrunzi de fiecare data.
   Dar stau si ma gandesc ca o sa vina clipa cand o sa gasesti pe usa un lacat, un lacat a carui cheie nu exista. Atunci incercarile tale vor fi in zadar, iar eu voi fii oarba, surda si insensibila in ceea ce te priveste.
  Eu doar o sa intorc foaia, te las pe tine scris in primele pagini, iar in restul doar voi desena pasaje rupte din viata mea.



   
Si totusi e sec. Sec si fara viata.
O perioada seaca, fara nimic palpitant si interesant.
Azi, doar am cersit inspiratie, pentru a indeplini o promisiune.
Si atat, nimic mai mult. 


sâmbătă, 4 februarie 2012

Am invatat sa pierd (frumos).


Lil Wayne Ft. Bruno Mars - Mirror



"Look at me when I'm talkin to you
You looking at me but I'm lookin through you..." 
[...]  
 "Oh, I see the truth in your lies
I see nobody by your side
But I'm with you when you re all alone
And you correct me when I'm lookin wrong
I see that guilt beneath the shame
I see your soul through your window pain
I see the scars that remain..."
 
 
As vrea ca eu sa fiu cea care te readuce la viata...
Ca tu mai apoi sa fii cel care tot ma invata.
Cel care ma invata sa trec prin viata, fara sa pun pauza de fiecare data cand gresesc
Si sa imi spuna ca din greseli sa invat e firesc. 




Sa ma invete sa nu plec capul atat de usor
Si sa ma faca de trecut sa nu imi mai fie dor.
Sa imi arate cum sa ma joc cu prezentul
Si sa imi dezvaluie cum alung sentimentul...




Sentimentul de frica,
Ce alene pica...
Sentimentul de dor,
Ce ma macina usor...
Sentimentul de ura,
Ce rapid se aduna...

Sa te pierd a insemnat sa ma lupt cu mine Insami.
Sa te pierd a insemnat sa imi vad lacrimile cazand pe pamantul dur.
Sa te pierd a insemnat o lectie pe care mi-o da viata.
Pierzandu-te am invatat din greseli.
Pierzandu-te am ales sa invat sa traiesc pe cont propriu.
Pierzandu-te am invatat ca timpul vindeca ranile.



 Nu e ca si cand nu m-am obisnuit. E ca si cand nu ma pot resemna. As da timpul inapoi sa te am din nou... ca mai apoi sa te pierd cu buna stiinta, sa nu mai fiu surprinsa si sa gust frumos din clipele in care m-am bucurat de tine, sa dau timpul inapoi ca sa ma retrag cu onoare si sa ofer locul meu de buna voie altcuiva. Sa fiu constienta ca rolul meu secundar in viata ta s-a terminat. Sa invat pe viitor sa castig si roluri principale in viata cuiva. Pana nu le gusti pe toate nu ai cum invata. 
Dar nu intelege gresit, asta nu insemna ca m-am dat batuta, pur si simplu am ales o alta cale...




 Durere, dezamagire, pierzanie...totul e temporar, dar zambetul de apoi care iti face inima sa tremure cand stii sa faci fata la ceva prin ce ai mai trecut, e totul...e ca si cand se ivesc noi orizonturi. E ca si cand esti obisnuit, stii sa faci fata si nu mai esti speriat.
 Vrei mai mult, dar nu o sa primesti. Speri la mai mult, dar de fapt speri la nimic. Nimicul ce se va transforma mai tarziu in TOT. Avandu-te langa mine m-am dat cu capul de pragul de sus, l-am vazut pe cel de jos, iar ochii mi s-au inlacrimat. Avandu-te langa mine, am cazut, dar m-am ridicat. Intr-un final ai vrut sa ma ajuti sa ma ridic, dar era prea tarziu. Am stiut sa fac fata situatiei, am inteles...am pierdut. Dar am castigat multe altele in schimb. Multumesc! :) 




Si in final...sa te pierd a insemnat sa te recastig din nou.
Am invatat sa ma dau din drumul pe care il blochez fara rost. Nu pot tine oamenii in loc pentru mine. Nu poti tine langa tine pe cei ce nu vor. Nu pot oprii cursul lucrurilor. Totul se schimba... 




    Prima greseala pe care omul de rand o face atunci cand pierde este aceea de a atribuii imediat stampila de "esec", "rateu" sau "incapabilitate" in pierzania sa. Desii termenul are mai multe sensuri, vorbim aici intai de lectiile pe care ti le da viata. De posibilitatea de a invata ceva atunci cand pierzi altceva, fie el bun material, fie o competitie, fie un joc... ori o prietenie, sau uneori chiar o persoana.
In viata nu e totul usor, dar uneori cand iti deschizi urechile bine, auzi din gurile oamenilor optimisti ce te inconjoara pretutindeni, desi exprimata dupa vocabularul propriu, fraza: "Cand pierzi ceva, castigi altceva."
  Si da, intr-un fel e adevarat. E imposibil sa pierzi ceva si sa nu te alegi cu altceva in schimb, doar analizand putin mai atent descoperi ca te poti alege cu experienta, invataturi si chiar se pot ivi noi oportunitati. Nu poti castiga mereu, nu poti gusta mereu din victorie. Viata e cu dus si intors. Uneori sa te resemnezi e mai simplu, dar sa te resemnezi cu rost. 


Cand pierzi, poti invata sa castigi. Asa ca invata sa pierzi, invata sa pierzi atunci cand trebuie...invata sa pierzi frumos.


duminică, 15 ianuarie 2012

Life


The XX - Intro 




Daca viata nu ma lasa sa invat, am sa invat eu viata cum sta treaba.
Viata e doar un joc...un joc pe care trebuie sa stii sa il joci.

 Nu e ca si cand nu ai exista, nu e ca si cand nu ai insemna ceva pentru mine. E ca si cand imi pasa de tine, e ca si cand tin la tine, dar nu suficient pentru a atinge anumite nivele.

Implori cu gandul sa auzi ceea ce vrei. Plangi cu sufletul sa iti descarci durerea. Zambesti cu intreaga fiinta sa opresti in tine tot ce e mai rau. Auzi cu inima orice cuvant rostit si purtat de vant. 



Ma reintorc la copilarie. Ma reintorc la amintirile nevinovate si inocente ce imi agita mintea. Ele ma fac sa realizez ca totul se poate complica secunda dupa secunda. Totul se schimba in timp. 




  Dar STOP! Ce atatea ganduri negre? Exista o zi din viata, sau mai multe...cand te trezesti dimineata si iti zici: "Azi o iau de la capat" sau "E un nou inceput pentru mine.". Da, asa e...fiecare zi poate reprezenta un nou inceput indiferent de trecutul nostru. Numai noi putem decide cum ne organizam viata. Trebuie doar sa ne deschidem mintea, sa privim larg si sa auzim mai bine ce se "barfeste" prin jurul nostru.


Perspectivele se pot schimba in cateva secunde, insa balanta trebuie sa fie mereu echilibrata.
 Asa e viata, dintr-o parte ti se ia, dar din alta ti se da. Nu stii niciodata ce se poate intampla cu adevarat. Tu poti avea niste asteptari, dar in final asteptarile sa fie cu totul si cu totul altele fata de ce ti-ai dorit.
 Ca sa te descoperi pe tine trebuie sa ai rabdare, nu se intampla totul intr-o zi...nici macar intr-o viata de om nu se intampla asta. Mereu aflii lucruri noi. Trebuie sa descoperi, sa cunosti si sa asimilezi ceea ce crezi tu ca iti este necesar si de folos cu adevarat. De invatat, inveti ce vrei si cum vrei, de perceput percepi asa cum vrei, numai sa fie in maniera corecta si sa intelegi ceea ce a vrut sa se zica cu adevarat.
 Esenta? Fiecare lucru are o esenta. Trebuie doar sa stim cum sa o extragem. Restul sunt doar detalii.
 Cand nu stii, trebuie sa intrebi, nu sa stai nelamurit. Nelamurirea iti poate inchide orizonturile si iti poate schimba alegerile in viata, iar la un moment dat iti ridica semne si mai mari de intrebare.
 Asa ca fa cat mai multe si regreta mai putin. :)


[Cateodata astepti ceva ce nu o sa se intample. Dar tu astepti si speri...pentru ca asta esti tu, privesti mai departe decat trebuie uneori.]

 

sâmbătă, 31 decembrie 2011

Artist.


Blackmill - My Love




 Orgoliu.
 Esti ca un puzzle. Tot pun pisele cap la cap, esti complet dar in secunda doi cand imi iau ochii de la tine, te destrami bucata cu bucata. Ti-am pierdut piesele. Imi pare rau, nu mai stau sa le caut si sa te refac.
  Si de fiecare data cand te refaci singur, piesele pe care le detii tu nu se imbina corespunzator. Te-ai gandit vreodata ca poate jumatate din piesele de care ai tu nevoie, sunt cele care le detin eu? Ca sa fie totul bine, trebuie sa imi dai jumatate din piesele tale, iar eu iti voi da jumatate din ale mele. Le vom imbina...si poate asa nu o sa te mai destrami. Iar eu o sa fiu fericita, fericita ca tu esti complet. Dar cine o sa cedeze? Cine o sa accepte primul? Cine o sa renunte?

Piesa din tine care lipseste sunt eu.
Piesa din mine care lipseste, esti tu.




 Formare.
 Te las sa fii artistul care imi picteaza viata in continuare. Cel care imi sculpteaza fiecare moment din zi. Cel care imi va "izbi" un zambet pe fata atunci cand am nevoie. Cel care ma va modela asftel incat sa imi fie bine, sa ne fie bine. Cel care intotdeauna va aduce un plus de culoare oriunde si va repara orice. O sa fii cel care imi va canta in fiecare dimineata gandurile, cel care imi va compune faptele. Cel care va captura fiecare secunda din zi. O sa fii cel de care o sa ma tin cand o sa cad, si o sa ma reintorc iar si iar la tine ca sa imi refaci pasajele vietii. Tu o sa fii cel care va da forma inimii mele. Tu, esti...artistul tacut din spatele cortinei. Cel care va juca in fiecare zi, un alt rol minunat. Tu, o sa fii al meu.





Strategie.
 Lasand trecutul departe, te agat de cristalul transparent ce atarna deasupra mea. Nu mai vad cristalul, te vad pe tine, asa cum esti. Firav, cu ochii blajini, inocent la prima vedere dar periculos de placut ca si companie. Langa tine intr-o clipa mi-am imaginat tot. Noua mea sursa de inspiratie, noua mea sursa de motivatie. Altele au venit... cum au venit, asa au si plecat. Am sa iau tot ce am nevoie de la tine, indiferent ca vrei sau nu. Fara sa iti dai seama o sa ne modelam reciproc. Si o sa ajungem unde nu ne-am imaginat vreodata.
Momentan te pun pe repeat. Te las sa ajungi unde vrei. Dupa cum esti, asa imi voi forma strategia pe cate tu deja ai inceput-o. 




[Un an nou fericit tuturor! :) :*]

sâmbătă, 10 decembrie 2011

Poti sa pleci.

Atinge-ma ca sa iei foc.
  Priveste-ma ca sa orbesti.
  Saruta-ma ca sa te otravesti.



"Numai tu mi-ai dat lumea peste cap...in loc sa ne iubim, ne purtam ca doi anonimi."

Andra si Adi Cristescu - Colt de suflet






  Sunt treaza, dar lumea mea e pe jumatate adormita. Am inima obosita. Iubirea ta nu a fost corecta. Traiai intr-o lume unde nu iti pasa de nimic si nu ascultai pe nimeni. Nu ti-a pasat. Asa ca m-ai lasat sa ma scufund. Dar am gasit puterea sa ies la suprafata, cu pretul de a-mi pierde inima, si imi pare rau, dar nu pentru tine. Imi pare rau ca mi-am pierdut timpul cu cine nu trebuia.


Nu ai vrut sa vorbesti cand vroiam eu, acum e prea tarziu. Am vrut sa lupti pentru mine iar eu am vrut sa cred ca meriti sa te iert. Dar nici o sansa. Nu te mai ascult. A fost o mare diferenta intre ceea ce ai zis si ceea ce ai facut. Am avut un motiv sa te las sa tragi usa dupa tine. Te-am eliberat, nu mai esti legat de mine. Si cel mai important, nu mai sunt legata eu de tine. Poti pleca. Esti liber. Nu pleci tu, plec eu. Am ajuns la concluzia ca poate sa iti ia locul si altcineva, care nu o sa se joace cum o faci tu.
Asa ca next tati, ti-ai pierdut sansa.





  Eram altcineva, acum sunt tot eu, dar de fapt sunt alta. Si cele mai neinsemnate fapte iti schimba gandirea. Nu exista lacrima care sa nu loveasca pamantul, nu exista raza de soare care sa nu atinga apa. Nu exista iubire fara o inima, partea a doua cu fericirea vine atunci cand in joc se afla 2 inimi, dar trecem peste aspectul asta.
 In loc sa plangi, ai putea sa razi, sa privesti partea plina a paharului, sa tragi foloasele si sa mergi mai departe. Nu ai murit, dar sigur esti mai puternic.



Tu singur decizi cum vrei sa fii, tu singur iti decizi soarta. Nu lasa pe nimeni sa decida in locul tau. Faci ce crezi tu ca e corect, chiar daca o sa gresesti. Decat sa ai regretul ca nu ai facut ceva, mai bine o faci si vezi ce iese. Mereu poti invata din greseli. Decat o viata plina de regrete mai bine o viata plina de greseli din care ai ce invata.




  Draga cititotule, zambeste, e Decembrie... cea mai frumoasa luna din iarna. Iti doresc sincer tot binele din lume. :) >:D< :*

luni, 5 decembrie 2011

Mon chéri

E o diferenta intre ce vrei sa fii si ceea ce esti de fapt.
 Sparge gheata. Aprinde focul. Opreste ploaia.

       
 
 Si cand in final toti pleaca...ramai si te intrebi unde ai gresit. Dar cand pleci tu? Ei cu ce au gresit de au fost doar unii de pe lista ta? Dar tu cu ce ai gresit sa fii inca una de pe lista lor? In final actionezi dupa cum iti e natura...


  Mon chéri,

   E prea tarziu sa regretam greselile facute si mult prea tarziu sa negam cuvintele pe care le-am rostit. Am sa imi pastrez sufletul departe de furie si durere. Deschid ochii si ma intreb pentru ce lupt, nu imi dau seama dar constientizez ca o sa supravietuiesc. Deschid ochii din nou si sper uneori sa ma trezesc intr-o lume mai buna. Ca e a ta, ca e a mea, nu conteaza.
   Nici macar nu mai am unde sa fug ca sa ajung la tine, eu mi-am indeplinit partea, acum totul depinde de tine. Dar am sa ma tin totusi departe, sau nu o sa te las pe tine destul de aproape sa ma ranesti.
   Dar totusi stii ca mint, iti dai seama mereu. Si nu eziti sa mi-o spui.
   Si in final... in final ajung sa iti zic ce nu vreau sa mai rostesc. Dar stiu ca am sa o fac. Ma imbat cu niste cuvinte, ma imbat cu ale tale cuvinte, ce ma scot din impas mereu si ma trezesc la realitate. 
   Vesnicule "TU", o sa dispari vreodata din viata mea? O sa te alung oare vreodata din ea? 
   Si imi raspund singura la intrebare: Niciodata. De ce? Pentru ca nu te las eu, nu iti dau drumul. 

    
To be continued....